Daca inainte de 1989 exista o pondere mica de copii analfabeti, marea majoritate a acestora provenind din comunitatile de rromi, in prezent se inregistreaza o crestere majora a analfabetismului in randul copiilor. Lipsa unui loc de munca, a unui venit sigur, costurile deloc mici ale scolarizarii ii determina pe unii parinti sa nu-si trimita copii la scoala, preferand, ca inca de mici, sa-i trimita la munca. Cei mai multi copii analfabeti provin din mediul rural, din familii sarace care traiesc de pe-o zi pe alta si din comuntatile de rromi.
Dar se pare ca saracia nu este singura de vina. Sunt parinti, la randul lor analfabeti, care nu-si trimit copii la scoala pentru ca, zic ei, nu se merita.
In mintea acestor parinti persista intrebari de genul: De ce sa-i trimit la scoala daca, oameni cu facultate ajung sa sape pamantul? De ce sa mai cheltui bani cu scola lor cand de sapat pot sa sape si fara?
Acestea fiind spuse ma intreb: Exista riscul sa devenim o tara de analfabeti? Ce se poate face?
Nevoile copiilor cu dizabilitati
Copii cu dizabilitati sunt acei copii care trebuie sa beneficieze de nevoi speciale pentru a putea sa se dezvolte normal. Acesti copii, indiferent de ce handicap sufera,ca acesta este de natura mentala, emotionala sau fizica, au nevoie de asistenta de specialitate. Integrarea lor in societate este anevoioasa si modalitatile de integrare sunt diferite de la copil la copil, de la handicap la handicap. O necesitate a acestor copii sunt scolile speciale infiintate numai pentru copii cu dizabilitati, astfel oferinduli-se sansa la educatie.
Numarul mic al acestui tip de institutie obliga pe parintii acestor copii sa-si inscrie copii la scoli normale,lucru deloc indicat pentru acestia. Un copil cu handicap inscris la o scoala normala va suferii enorm de pe urma celorlalti copii,care il vor tachina si jigni, nu din rautate ci doar pentru ca el in comparatie cu ei este aparte.
Acesti copii au nevoie sa fie tratati cu respect, sa fie ajutati sa gestioneze faptul ca sunt vazuti diferit de ceilalti, pentru ca ei sa poata face fata discriminarii.
Destinul frant al copiilor maltratati
Este trist dar adevarat faptul ca exista copii maltratati, unii dintre ei chiar de la varste foarte fragede.
Maltratarea unui copil, indiferent de forma ei, ca este vorba de neglijare, abuz fizic sau psihic, de abuz sexual duce la frangerea destinului acelui copil. Consecintele matratarii unui copil sunt devastatoare in evolutia acestuia si in unele cazuri sunt fatale. Se cunoaste faptul ca multi copii au decedat ca rezultat al matratarii.
Copii, supravietuitori ai maltratarii,au devenit vulnerabili la afectiuni emotionale. Studiile arata ca copii abuzati verbala au mari probleme de comunicare ca adulti iar cei abuzati sexual devin retrasi, prezinta un interes scazut fata de ceea ce se intampla in jurul lor, isi pierd increderea in adulti. Toti copii abuzati, indiferent de forma de abuz la care au fost supusi, au performante scolare scazute dupa ce au fost supusi maltratarii.
Este asa de dureros sa auzi ca un copil a fost maltratat incat strig cat pot de tare: STOP MALTRATARII COPIILOR! NU UITATI CA EI SUNT VIITORUL NOASTRU!
